Sex, gen, gender. Sexul între biologic şi social

Sex, gen, gender. Sexul între biologic şi social


Suntem atît de naivi să ne încredem în toate cele spuse de cei consideraţi „mai inteligenţi” ca noi, iar sexualitatea ne inhibă emoţiile pe care ar trebui să le exteriorizăm. Majoritatea din noi văd sexualitatea numai din punct de vedere biologic şi nu cultural, nu percepem sexualitatea ca pe ceva ritualic, doar prin cîte suntem puşi să trecem pînă ne iniţiem în viaţa sexuală. Problematica prezentă astăzi este mişcarea revoluţionară a femeilor care tind spre egalitatea cu bărbaţii, chiar dacă întotdeauna a rămas în umbra lor.
Ce reprezintă sexualitatea, de ce în ultimii ani este problematica cea mai importantă investigată de către cercetători, percum Michel Foucault, Robert Muchembled, David Le Breton, Edouard Launet ş.a. Studiile efectuate au demostrat nenumărate problemuţe care nu ar trebui să conducă la acele conflicte, divorţuri, depresii, nevroze etc.Vorbim despre femei, bărbaţi şi niciodată de ce constituie ei în societate, cum sunt categorizaţi, şi ce factori au influenţat asupra acestora că au început să se separe în alte subgrupe care şi le denaturează imaginea, în prostituţie, gay, lesbiene, travestiţi.
Începem studiul temei prin evidenţierea noţiunilor cheie care şi demostrează importanţa omului pentru societate: genderul este o treaptă spre dezvoltarea ştiinţelor socio-umane, prin intermediul căreia se fac observaţii pentru a evidenţia rolul indivizilor în construirea societăţii, cît de eficientă este comunicarea între la nivel general şi particular între sexe. Genderul este o paradigmă de comunicare între diferite sexe.
Din lipsa de comunicare, necunoaştere, neîntelegere bărbaţii şi femeile încearcă să supravieţuiască şi să convieţuiască doar pentru copii sau pentru imaginea bună prezentată lumii, a viaţă fericită şi făra conflicte răsunătoare, chiar dacă chemarea lor este în altă parte, ei se conformează locului şi prezentului. Astea au atras atenţia psihologilor, sociologilor, filosofilor, antropologilor care au început să caute, să explice de ce totul este astfel rulat, de ce nu ar lua o altă turnură. Necunoaşterea şi falsitatea, provoacă deseori erori care ne fac să regretăm mai tîrziu, şi totuşi ne spunem, aşa a fost să fie, ăsta e destinul meu, nu poate fi altfel. Pentru a evita astfel de cazuri, „concepţia gender a fost introdusă pentru a delimita concepţia sexus sau sexul biologic şi implicaţiile socioculturale investite în concepţiile de masculin/femenin, adică atribuirea rolurilor sociale, tradiţiile culturale, relaţia puterii faţă de genul oamenilor.”
Foucault menţionează în lucrarea sa „Istoria sexualităţii”, evoluţia în timp a sexualităţii, cum este percepută, la ce se recurge pentru a intensifica plăcerile carnale şi de ce ar trebui să ţinem cont de normele social-morale. Avem impresia că suntem crescuţi de timp şi nu de părinţi, de tehnologii şi nu de tradiţii, ţinînd cont de toate revoluţiile tehnico-informaţionale copiii par mai inteligenţi ca noi doar prin faptul că aceştea au acces la mai multe informaţii de cum ar trebui să trăim, cum să ne comportăm în relaţiile ulterioare, cum este să fii părinte şi multe altele. Ei nu sunt limitaţi în orizontul cunoaşterii, iar normele morale reprezintă acele legi impuse de societate şi care ar trebui respectate, un rol deosebit de important costituindu-l identitatea sexuală. Identitatea sexulală reprezintă existenţa şi perpetuarea continuităţii a societăţii denaturate, datorită acelor persoane care nu se conformează normelor sociale, ci încearcă să-ţi constuiască propria identitate, a fi bisexual, gay, lesbiană ş.a. M. Foucault menţionează că „există în textele din secolul XIX un portret tip al homosexualului sau al invertitului : gesturile, ţinuta, felul cum se împopoţonează, cochetăria, dar şi forma şi expresia feţei, anatomia sau morfologia femenină a trupului face parte, de regulă, din această descriere dezonorantă; ea se referă, în acelaşi timp, la tema unei inversiuni a rolurilor sexuale şi la principiul unui stigmat firesc al acestei ofense adusă naturii; s-ar crede că „şi natura a devenit complicele denaturării sexuale.” Cel mai important este ce a cauzat aceste schimbări radicale, oare individul a descoperit o altă realitate, sau nu i se par prea adecvate normele care poate uneori îi provoacă repulsii. Toate astea cauzînd turbulenţe şi instabilităţi sociale, societatea fiind tot mai greu de controlat, devenid o problemă de studiu şi pentru antropologi care caută ceea ce se află după cortină, ceva poate „invizibil” şi greu de perceput. Omul nu a ştiu tot ce contruieşte şi astăzi, nu se sinchisea să arate tuturor de ce este capabilă relaţiile sexuale după cum menţionează Foucault „nu prea aveau nevoie de perdea” . Însă viaţa sa părea prea sălbatică pentru cineva care gîndeşte aşa cum gîndeşte el, Omul, prea animalic este comportamentul său şi ar trebui schimbat ceva pentru a arăta mai modest, totodată la un nivel mai ridicat.
Femeile şi bărbaţii au trăit cît au socotit a fi necesar în armonia „sălbăticiei” după care au început să-şi împartă rolurile, şi desigur cîştiga mereu forţa, femeile fie ele sexul slab şi neajutorat, deseori erau puse la munci grele, ceilalţi profitînd de relaxare şi petreceri cît e ziua de mare, femeile suferind într-o oarecare măsură de pe urma folosirii lor excesive în public. Însă „venise vremea ca sexualitatea să fie ascunsă grijuliu sub oboroc, e confiscată de patul conjugal. E absorbită pe de-a întregul de funcţia de reproducere, aflată sub semnul seriozităţii. Tăcerea se aşterne în jurul sexului. Cuplul legitim şi procreator, îşi impune legea.” Oamenii s-au adaptat condiţiilor normelor morale, destinul lor ia o altă direcţie a modestiei şi moravurilor, a restricţiilor la nivelul patului conjugal, al conştientizării păcatului, şi a preţuirii virginităţii, fidelităţii.
Nu e important cine eşti ca gen, masculin sau femenin, ci ce aduci tu societăţii care este rolul tău şi ce statut ocupi. ”Autocontrolul personal şi culpabilizarea în creştere a comportamentelor impudice sau obscene contribuie la impunerea unui model de sexualitate pur creator, unic, admisibil în cadrul căsătoriei, folosind de altfel cu multă moderaţie bucuriile cărnii în aşternuturile conjugale”. Dar ce facem, respectăm sau suntem pedepsiţi, cine e în măsură să ne impună ceva, e devină schimbarea sau încercăm să depăşim atît cadrul biologic, cît şi cel psihologic pentru a ne desăvîrşi în felul nostru de a fi femenin sau masculin, nu mai contează ce suntem,căci deja existăm, noi-femeile prin a dărui tot ce-i mai bun celor ce sunt alături-bărbaţii, care fac tot posibilul pentru aşi asigura un trai decent sieşi şi familiei sale ce va fi.
Spre a fi nou prezentului termenii de gen, gender, identitate sexuală, sexualitate capătă aspecte specifice acestui nou, deoarece nu putem considera o definiţie validă într-un alt timp, condiţii noi şi nu mai punem accentul pe spiritualitate ci le marginalizăm la nivelul materialului. Nimic nu mai contează pentru noi astăzi, nu ne mai spunem cuvinte frumoase, suntem egoişti şi căutăm vinovatul de toate conflictele şi eşuările cu care ne ciocnim, totul reducîndu-se la plăcerile sexuale, dar într-un peisaj mai sumbru la nivelul tăcerii şi respectului. Gîndirea nu mai e cea care o cunoaştem din textele mai vechi a lui Platon, Aristotel, ea culminînd în schimbări doar „sexualitatea omenească semănă cu un mecanism de orologiu, căci fiecare mişcare dă sens restului.Cea mai mică modificare care afectează o parte se repercutează asupra restului” , femeile se luptă pentru piedestalul de frunte, îşi revendică drepturile prin mişcările femeniste, nu mai tolerează denaturarea corpului lor prin pornografie, poze, publicitate. Deşi nu contează atît de mult eşti criticat, emigrarea omului de la natură în societate, a provocat acele mişcări cu care s-a marcat în istorie, chiar dacă femeile nu erau mulţumite de sine , de cum arătau, şi au început să-şi facă operaţii de corecţie, diete ca rezultat anorexia şi multe altele, totuşi a marcat foarte mult importanţa indivizilor în societate, nimic mai presus ca omul şi totuţi mai rămîne ceva în necunoaştere, prin faptul că lumea a început la un moment dat să-şi ascundă păcatul, ruşinea, nu a fost în deajuns pentru a stopa deprecierea acestora.
Cultura a fost ceea ce a influenţat comportamentul omului, comunicarea intrepersonală permite o întelegerea la nivel, iar schimbul de credinţe şi experienţe, a fost adaptarea la o nouă viaţă construită din inovaţii şi dorinţe neîmplinite. Nu rămîne doar bărbatul sau femeia, rămîne Noi cu specifice importante în supravieţuirea şi asigurarea continuităţii, chiar şi dorinţa de al domina pe celălat sex a fost suprimat de evoluţie, doar cum a fost costruită istoria, prin elemente, valori prezente în fiece perioadă aducînd cu sine noul încă necunoscut, ceva ce va fi perceput de fiecare în mod diferit un univers particular.
„...sexul este o geografie ameţitoare, o combinaţie explozivă, un orizont împins, fără-ncetare, tot mai departe.Practica nostră modestă în materie-fie ea zilnică, lunară,anuală sau manuală-nu ne dezvăluie, din păcate, fraţi oameni, decît o părticică neînsemnată a acestor perspective înfinite.de fapt, ar trebui să ne imaginăm sexul ca pe un cosmos...”







Bibliografie


1. „Elemente de atropologie”, coord.Maria Bulgaru, Chişinău, 2007
2. Michel Foucault „Istoria sexualităţii”, Editura de Vest, Timişoara,1995
3. Edouard Launet „Maşinăria sexuală”, Cartier, 2008
4. Robert Muchembled „Orgasmul şi Occidentul”, Cartier, 2006